inrime

Acum 2 săptămâni am lansat “campania” de precomandă pentru viitoarea carte inrime (+ explicatiile necesare pentru a o comanda) şi rezultatul m-a uimit într-un mod deloc plăcut.

Aşa cum am scris şi acolo, când cartea anterioară a fost oferită (şi chiar şi apoi) multe persoane m-au întrebat când va veni următoarea.

Aşa că am zis hai să o fac şi pe asta. Mi-am stors creieraşul pentru a găsi o temă faină, ceva idei interesante şi un format destul de altfel (zic eu).

Cartea este aşadar în lucru şi e pe drumul cel bun.

Însă “reactivitatea” oamenilor m-a dezamăgit. Am anunţat pe Facebook atât public cât şi prin mesaje private şi… mai nimic.

Până în momentul de faţă doar 3 persoane au ridicat mâna sus strigând tare “eu vreau cartea”. Doar trei…

Aşa că acum, în momentul de faţă, zău că nu ştiu ce să cred.

  1. ori majoritatea celor ce au afirmat că ar vrea o nouă carte au zis-o doar aşa, din politeţe…
  2. ori chiar nu mai ştim să ne organizăm timpul (deşi să fim serioşi, dacă vrei cartea ia 5 minute să o precomanzi)
  3. ori, preţul este considerat mult prea mare…

Sunt conştient că e aiurea să dai 5€ pentru cartea unui anonim, dar eu nu “forţez mâna” nimănui. Din punctul meu de vedere cartea o cumpără cel ce apreciază proiectul inrime şi doreşte să aibă un volum palpabil în biblioteca sa.

În orice caz, momentan povestea asta mi-a lăsat un gust oarecum amar.

Dar asta nu mă va opri din a-mi îndeplini visul, chiar dacă va fi pe jumătate.

Cartea va ieşi orice s-ar întâmpla, doar că va diferi formatul. În locul unei cărţi fizice va fi probabil un eBook / PDF.

Şi, în cazul în care voi putea, voi scoate poate şi un tiraj de 50 de exemplare pentru a le putea oferi celor ce şi-au arătat interesul în campania de precomandă (fie dacă această campanie va reuşi sau nu). Iar restul voi încerca să le vând, însă cu siguranţă la un alt preţ decât cel anunţat pentru precomandă…

Cam atât despre oameni, cărţi şi… vorbe…

PS : acest articol nu este nicicum vreun reproş sau ceva asemănător. Nu am nimic de reproşat nimănui, iar chiar de ar fi fost “ceva”, nu aş avea nici un drept în a o face. Nu este nimeni obligat să vrea cartea. E normal. Înţeleg posibilele motive, doar că înainte lista doritorilor era cu ceva nume pe ea, iar acum linişte… şi toată povestea asta m-a dezamăgit un pic. Atât!

> credit imagine: unsplash.com

1104 Total Views 2 Views Today